Expoziția Transitionland a constituit o perspectivă panoramică a artei românești sub selecția și curatorierea Ruxandrei Balici, responsabilă a departamentului de artă contemporană MNAR, și alături de asistentele curatoare Adela Vaetisi și Raluca Velisar. Expoziția a adus laolaltă artiști din generații diferite, cu scopul de a reflecta un proces de tranziție ce părea interminabil și realitățiile sociale aferente, infiltrate în artă, unde încă se negocia un loc artei contemporane. Expoziția a înglobat medii diferite – old media, new media, new new media, după cum notează curatoarea – , de la mediul performativ al Getei Brătescu și al Marilenei Preda-Sânc, la instalația interactivă a lui Alexandru Patatics, asamblajul de film – pictură al lui Horia Bernea, sau acțiunile grupului Rostopasca. Catherine Millet observă într-o recenzie Art Press, mai ales o tendință de a înregistra schimbări, notând printre altele lucrările lui Iosif Király, Mihai Oroveanu sau Lia Perjovschi, care se opresc asupra momentelor cotidiene și formelor de inventariere/arhivare, fie că țin de aspecte ale vieții din București sau spațiul atelierului, și, după cum Dan Perjovschi adesea reflectă, ridică întrebări asupra locului artistului în societate.
Această privire asupra socialului și a precarității artistice este notată încă de la început în textul semnat de Ruxandra Balaci, aproape manifest: „O „surprindere“ a unor invariante ale statutului artistului… în acest Disneyland autohton infernal. O identificare a opticilor asupra identității artistice (vorbind de motoarele artei, de artă în mișcare, de emerging art, nu de structurile osificate, academiste), asupra crizelor identitare singulare, autoriale, integrate sau expulzate de veșnica criză identitară a nației române. A social diagnosis of an ill society. Identificarea locului și trend-ul socio-economic. Surprinderea alienării sociale – a demitizării radicalului și instalării mediocrității, a inhibării utopiilor. Artistul – Between social comment and lived experience. Pentru artist, a lua poziție înseamnă automat a politiza? Sau mai ales a împărtăși/comunica un tip de experiență, fie aceasta mostly of unhappy states of mind?” (Transitionland, p.7)
